Ascultand pe Dumnezeu

           Cititi 2 Samuel 7:8-22

Dintre toti eroii din Scriptura, doar despre cativa se vorbeste asa de respectos ca regele David. Ce la facut asa de special? David insusi se intreba de acest lucru (2 Samuel 7:18). Cel mai bun raspuns e pur si simplu ca a fost un om ce a ascultat de Dumnezeu.

Este imposibil sa fim drepti daca nu ascultam de Tatal. Cand facem asa, dobandim calauzire divina, indrumare, disciplina si incurajare. Aceasta era cu siguranta adevarat despre regele pastor (Psalmul 63:1-8).

In Psalmi, primim o imagine frumoasa a vietii de rugaciune a lui David. Observa patru lucruri pe care le facea cand medita asupra lui Dumnezeu:

1. Revizuia trecutul. Desi David facuse cateva greseli serioase, acele timpuri grele au produs o umilinta necesara. Uitandu-se inapoi, in trecut, l-au ajutat sa-si aminteasca de credinciosia lui Dumnezeu.
2. A reflectat asupra caracterului lui Dumnezeu. Atunci cand ne concentram asupra atributelor Sale, intelegerea noastra despre El creste. Rezultatul este o relatie mai personala si mai interactiva.
3. David reaminteste promisiunile lui Dumnezeu. El stia ca Domnul i-a dirijat mereu pasii - cu mare succes.
4. A facut cereri Tatalui sau ceresc. Scopul lui Dumnezeu pentru noi nu este ca noi sa mergem singuri prin viata. El este mereu gata sa actioneze spre binele nostru.

Opreste-te un minut si gandeste-te despre cum interactionezi tu cu Dumnezeu. Daca timpul de rugaciune este dominat de vorbele tale, ar trebui facute unele modificari. Asa cum Domnul vorbise lui David, Dumnezeu are multe lucruri sa-ti spuna, daca ai lasa pur si simplu pe El sa vorbeasca.

Eliberarea de cadere perpetua‏

In cartea Judecatori citim despre 13 judecatori pe care Dumnezeu i-a ridicat in capitolele 3 pana la 16. Al paisprezecelea a fost Samuel despre care citim in 1 Samuel. Numele majoritatii judecatorilor nu sunt foarte cunoscute.

Primul judecator a fost un om numit Otniel, ginerele si nepotul lui Caleb (Judecatori 3:9). Aici scrie ca “Duhul Domnului a fost peste el. El a ajuns judecator in Israel” (Judecatori 3:10). Acest lucru se petrece frecvent in cartea Judecatori. Duhul Domnului a venit peste Ghedeon si Samson pentru a-I echipa sa conduca poporul lui Dumnezeu (Judecatori 6:34, 14:6). Doar ungerea Duhului i-a ajutat sa conduca Israelul. Doar aceasta ungere ne poate ajuta sa calauzim si sa conducem poporul lui Dumnezeu si astazi.

Poate suntem nascuti din nou si aceasta este cu siguranta lucrarea Duhului Sfant. Dar tot mai trebuie sa experimentam venirea Duhului Domnului peste noi pentru a ne imputernici sa-I slujim Domnului. Nu fi multumit cu o experienta emotionala pe care ai avut-o in vreo intalnire. Nu fi multumit vreodata cu vorbirea in limbi. Poti vorbi in limbi si totusi sa nu fi plin de Duh. Nu fi niciodata multumit fara puterea Duhului Sfant. Chiar Isus care a trait o viata perfecta timp de 30 de ani – care a fost nascut din Duh si care a trait in ascultare fata de Duhul Sfant timp de 30 de ani – a trebuit sa fie uns de Duhul Sfant inainte sa mearga sa-Si slujeasca Tatal. Cand S-a rugat in Raul Iordan, Duhul lui Dumnezeu a venit peste El. Urmeaza-I exemplul. Nici o cantitate de cunostinte sau daruri naturale nu pot fi un substitut pentru aceasta ungere. Si trebuie sa traim sub aceasta ungere in mod constant. Exemplul lui Samson este o reamintire tragica a felului in care putem fi umpluti la un moment dat si apoi, mai tarziu, sa pierdem aceasta ungere.

In timpul celor 40 de ani in care Otniel a condus Israelul a fost pace (Judecatori 3:11), dar Otniel a murit. Din nou, fiii lui Israel au facut ce este rau inaintea Domnului. Si, cand au facut ce este rau, Domnul a ingaduit regelui Moabului sa ii inrobeasca timp de 18 ani (Judecatori 3:14).

In cartea Judecatori vedem 7 astfel de cicluri – cadere urmata de pedeapsa urmata de ridicarea unui alt judecator prin care Dumnezeu aduce izbavirea. Multi credinciosi traiesc intr-un astfel de ciclu toata viata lor – cadere, pocainta, izbavire si cadere din nou si din nou si asa mai departe… Se invart in cerc intr-un ciclu nesfarsit. Se duc la o intalnire, sunt atinsi si se dedica. Cand intalnirea de trezire se termina, incep sa cada din nou foarte repede. Apoi, intr-o buna zi, un alt predicator vine, predica si oamenii sunt atinsi.

Oare este voia lui Dumnezeu pentru noi sa traim in acest ciclu nesfarsit? Cu siguranta, nu! Astazi putem avea Duhul Sfant cu noi tot timpul! In acele zile Duhul venea doar peste un lider si toti depindeau de acel lider, dar astazi noi toti putem sa primim Duhul Sfant si sa nu depindem de nici un alt om. Putem avea focul lui Dumnezeu arzand in inimile noastre tot timpul.

Dupa 18 de ani de robie fata de Moab, israelitii striga catre Domnul (Judecatori 3:15). Si Dumnezeu a ridicat un alt izbavitor pentru ei – Ehud. Al doilea judecator. M-am intrebat de ce au asteptat 18 ani inainte sa strige dupa eliberare din robie. De ce nu au strigat dupa o luna de robie? De ce astazi oamenii traiesc infranti de pacat timp de 18 ani (sau chiar 40 de ani in unele cazuri), inainte sa caute victoria impotriva pacatului? Nu stiu de ce. Dar se intampla peste tot in jurul nostru.

Ehud a subjugat Moabul si tara a fost nederanjata timp de 80 de ani (Judecatori 3:30). Dar apoi au cazut din nou si Dumnezeu l-a ridicat pe Samgar care a ucis 600 de filisteni cu un otig de plug. Acest lucru s-a intamplat cu siguranta prin ungerea Duhului, la fel ca povestea lui Samson de mai tarziu.

Apoi fiii lui Israel au facut ce este rau inaintea Domnului si Domnul i-a vandut in mainile lui Iabin, imparatul Cananului. Cananitii, pe care Israelul ar fi trebuit sa ii distruga, au acum un imparat si conduc peste Israel! Credinciosii ar trebui sa invinga pacatul. Dar in multe cazuri, pacatul ii invinge pe ei. Iabin avea 900 de care de fier si a oprimat Israelul timp de 20 de ani. Apoi au strigat catre Domnul si Domnul a ridicat-o pe Debora ca judecator peste ei (Judecatori 4:3,4).  

  -Zac Poonen 

Dumnezeu ne porunceste sa zidim o casa in care sa locuiasca El‏

Stim cu totii ca atunci cand intram in unele case nu ne simtim ca acasa. In vreme ce, in alte case, ne simtim ca acasa imediat ce intram. Acest sentiment e greu de explicat, insa cu totii il cunoastem.

O casa crestina ar trebui sa fie un loc in care Isus sa Se simta complet acasa. Asta inseamna ca se bucura de tot ce vede in ea. E multumit cu cartile pe care le citim, revistele pe care le cumparam, discutia dintre sot si sotie, lucrurile despre care vorbim, programele de TV la care ne uitam si toate celelalte lucruri. In multe case crestine, oamenii au versete biblice pe pereti. Dar Isus nu Se simte ca acasa acolo.

Va puteti imagina cum a anticipat Dumnezeu sa-i aduca impreuna pe Adam si Eva. Ce planuri minunate a avut pentru ei in calitate de Tata. A sperat ca ei urma sa aiba un camin minunat in care El urma sa fie mereu pe primul loc. Dar cat de repede a fost dezamagit Dumnezeu, Nu a fost manios, a fost trist. Cred ca exista multa tristete in inima lui Dumnezeu astazi cand se uita la starea multor familii crestine, unde nu exista pace, ci doar cearta. Acestia Se duc la Dumnezeu doar cand au probleme. Dar ca si crestini ar trebui sa fim diferiti. Dumnezeu nu este un numar de urgenta pe care il apelam cand avem dificultati. Nu, Dumnezeu trebuie sa fie centrul vietii noastre intotdeauna.

Cuvantul lui Dumnezeu ne-a fost dat exact ca un Manual de instructiuni pe care il primim atunci cand cumparam orice aparatura. Toti suntem atat de atenti sa urmam cu exactitate acele instructiuni. Daca ai probleme cu aparatul si il duci inapoi la producator, prima intrebare pe care ti-o pune este "Ai urmat instructiunile cu atentie si exact asa cum scrie acolo?" De fapt, in majoritatea certificatelor de garantie, este clar specificat ca garantia nu mai este valabila daca nu urmezi instructiunile intocmai ca in manual.

Totusi lucrul minunat in ceea ce Il priveste pe Dumnezeu este ca oricand mergem la El cu vietile noastre ruinate EL inca mai doreste sa le rectifice. Garantia Lui nu este doar pe un an! Ea tine o viata! Daca mergi la El cu viata ruinata, El o reface. Acesta este lucru minunat in ceea ce Il priveste pe Dumnezeu - El este un Tata iubitor. El este foarte, foarte interesat de vietile noastre si vrea sa fim fericiti pana in ziua in care Isus Se intoarce.

Va pot spune ca cea mai minunata viata pe care o putem trai este cea in care Isus este Centrul, in care totul este determinat de intrebarea "acest lucru Il face fericit pe Isus sau nu- felul in care ne petrecem timpul, in care ne cheltuim banii, si facem toate celelalte lucruri. Daca traim asa, atunci cand ajungem la sfarsitul vietii, sau daca Hristos Se intoarce inainte de moartea noastra, cand vom sta inaintea Lui, va spune "Bine rob bun si credincios". Atunci nu va mai conta ceea ce cred altii despre noi.

Una dintre caracteristicile omului este ca noi judecam dupa aparente. Asa am facut si eu multi ani, cand eram legalist. Dar acum imi dau seama mai mult ca Dumnezeu Se uita la inima. Este important sa ne amintim ca inima noastra este cea care trebuie sa fie mereu curata. Fie ca avem un palat drept casa sau o cocioaba - acesta este lucrul de importanta secundara - aparentele exterioare sunt de importanta secundara. Inima noastra este ceea ce atrage privirea lui Dumnezeu. Asa ca sa ne asiguram ca inimile noastre sunt un sanctuar - un loc sfant - in care Dumnezeu sa poata locui.  

   -Zac Poonen 

Pericolul de a face ce este bine dupa parerea ta‏

In Judecatori, capitolele 17 pana la 21, citim despre idolatria, imoralitatea si razboaiele din mijlocul israelitilor, care scot la iveala starea degradata a unei natiuni pe care Dumnezeu a ales-o sa fie reprezentantii Lui pe pamant. Acestia s-au cufundat la fel de adanc ca Sodoma si Gomora.

In Judecatori 17:7-13, citim despre primul caz de predicator profesionist platit care apare in Biblie. Acesta a fost gata sa mearga oriunde se platea mai bine sau unde avea mai multe privilegii si avantaje. Iata un levit care a fost de acord sa slujeasca drept preot la cel care a platit mai bine. A venit un afacerist care i-a oferit un salariu bun, un rand de haine noi in fiecare an si cazare si mancare gratuit. Predicatorul a semnat contractul imediat. Afaceristul care l-a platit a crezut ca Dumnezeu il va binecuvanta acum pentru ca a angajat un predicator care a absolvit scoala de leviti. Cat de asemanator este ceea ce se intampla astazi. Cineva ar putea sa creada ca aceasta este o poveste din secolul 21. Motivul acestei stari patetice este dat in versetul care preceda descrierea acestui incident: "Fiecare facea ce-i placea".

Si acest verset rezuma tot ce se petrecea pe vremea judecatorilor. Si aceasta afirmatie se repeta potrivit la sfarsitul acestei carti (Judecatori 21:25): "In vremea aceea nu era imparat in Israel. Fiecare facea ce-i placea".

Asa traiau israelitii in acele zile. Si asa traiesc multi crestini astazi. Isus nu este Imparat in vietile lor si prin urmare fac ceea ce le place. Cheltuie banii asa cum vor si traiesc cum vor. Predicatorii se duc acolo unde primesc o suma mai mare de bani. Toti traiesc fara vreo legatura cu voia lui Dumnezeu sau cu planul perfect al lui Dumnezeu pentru vietile lor.

Acum Dumnezeu ni L-a dat pe Isus Hristos ca Exemplu. Daca nu Il urmam pe El ca Rege si Imparat si noi putem sa sfarsim ca acei israeliti descrisi in cartea Judecatori.

   -Zac Poonen 

Ai platit datoria aceasta?

Nu toate datoriile au de-a face cu banii. Cand citim Romani 13:8 corelat cu versetul anterior (Rom 13:7), realizam ca a da cinste, repect si acultare sunt datorii pe care le am unii fata de altii.

Parintii:Copiii trebuie sa isi asculte parintii atata vreme cat locuiesc acasa. Dar trebuie sa ii cinsteasca atata vreme cat acestia sunt in viata (Efeseni 6:1-3). Cinstirea parintilor nu este o favoare pe care le-o acordam, ci o datorie pe care o avem fata de ei pe tot parcursul vietii.

Sotii si sotiile: Sotiilor li se porunceste sa isi respecte barbatii si sa le fie supuse (Efeseni 5:22,23). Aceasta este o datorie pe care fiecare sotie o are fata de sotul ei. Si sotilor li se porunceste sa isi iubeasca sotiile (Efeseni 5:25,33). Si aceasta este o datorie pe care sotii o au fata de sotiile lor pe viata.

Toti oamenii:Ni se porunceste sa cinstim pe TOTI oamenii (1 Pet 2:17). Aceasta este o datorie pe care o avem fata de TOTI oamenii - saraci sau bogati. Orice credincios care vorbeste nerespectuos unei alte persoane nu se supune acestei porunci si este, prin urmare, datornic. Trebuie sa se achite de aceasta datorie cerandu-si iertare - atat de la Dumnezeu cat si de la persoana in cauza.

Multumire pentru lucrarea spirituala

In sfarsit: Avem o imensa datorie de a fi multumitori fata de cei care ne-au sluhit spiritual. Ni se porunceste in mai multe pasaje din Noul Testament sa apreciem, sa ne exprimam multumirea si cinstea fata de cei care ne-au slujit in Numele Domnului si a caror lucrare ne-a binecuvantat.

"Va rugam fratilor, sa sa priviti bine pe cei ce se ostenesc intre voi, care va carmuiesc in Domnul si care va sfatuiesc. Sa-i pretuiti foarte mult, in dragoste, din pricina lucrarii lor." (1 Tes.5:12,13).

Aceasta este o datorie foarte usor de achitat. Si totusi majoritatea credinciosilor nu o platesc niciodata. Ei ii cinstesc si apreciaza pe doctorii care i-au tratat si vindecat mult mai mult decat ii cinstesc si apreciaza pe cei prin a caror lucrare spirituala au fost binecuvantati. Aceasta dovedeste clar ca ei pretuiesc mai mult sanatatea fizica decat pe cea spirituala.

Sa cautam din toata inima sa traim mereu liberi de orice fel de datorie.

Sa nu datorati nimanui nimic.

  -Zac Poonen 

Distruge fortareata lui Satan din mintea ta

Cand David il vede pe Goliat amenintand Israelul, sa observam adanca lui grija pentru gloria Numelui lui Dumnezeu si onoarea poporului lui Dumnezeu: "Cine este Filisteanul acesta, acest netaiat imprejur ca sa ocarasca ostirea Dumnezeului celui viu?" (1 Sam 17:26). Spre deosebire de israelitii care erau la fel de necredinciosi ca stramosii lor, care ratacisera in pustiu timp de 40 de ani, David stia ce facuse Dumnezeu uriasilor cananiti prin Iosua si Caleb. Asa ca s-a oferit sa se lupte cu Goliat.

Cand Saul a ras de David spunand ca era prea tanar (David avea probabil 17 ani), David ii istoriseste lui Saul cateva situatii din viata lui personala, pe care nu le spusese nimanui - nici macar parintilor lui. I-a spus lui Saul "Robul tau pastea oile tatalui sau. Si cand un leu sau un urs venea sa ii ia o oaie din turma, alergam dupa el, il loveam si-i smulgeam oaia din gura. Daca se ridica impotriva mea, il apucam de falca, il loveam si-l omoram. Asa a doborat robul tau leul si ursul." (1 Sam 17:34-36). David stia ce stiuse si Samson cand Duhul a venit peste el. Dupa ce Samuel l-a uns, David a simtit ca Dumnezeu il va ajuta, la fel cum il ajutase pe Samson. Si Dumnezeu a facut-o.

Cati pastori din Israel s-ar duce dupa un leu doar ca sa salveze viata unui mielusel mititel? Cand Dumnezeu a vazut grija pe care David o avea pentru cel mai mic miel din turma lui, El a decis ca David era potrivit pentru a pastori Israelul. Cand Satana il captureaza pe un frate mai slab, este datoria pastorului sa se duca dupa Satana in batalia spirituala si sa salveze acest frate din stransoarea lui Satan. Acesta este tipul de pastor pe care Dumnezeu il cauta astazi.

Aceasta istorisire ne invata si ca trebuie sa ucidem dusmanii din viata noastra mai intai, pentru ca mai apoi sa putem sa ii tinem piept lui Goliat public. Daca nu ai invins leul si ursul din viata ta privata, nu-ti imagina ca Dumnezeu te va chema sa ii tii piept lui Goliat in public. Multi si-ar dori sa aiba o lucrare publica care sa distruga fortareata lui Satan. Dar inainte de toate trebuie sa inceapa cu distrugerea fortaretelor lui Satan din mintea lor. Trebuie sa arate grija fata de numele lui Dumnezeu si pentru mielusei mai intai in privat.

Saul i-a spus lui David ca macar sa imbrace armura lui (a lui Saul). Aceasta i-ar oferi o oarecare protectie in fata lui Goliat. Oare David urma sa isi puna increderea in armura lui Saul sau in Dumnezeu? In final, David a dat jos armura si a mers la lupta increzandu-se doar in Dumnezeu. I-a spus lui Goliat "Tu vii impotriva mea cu sabie, cu sulita si cu pavaza; iar eu vin impotriva ta in Numele Domnului ostirilor, in Numele Dumnezeului ostirii lui Israel, pe care ai ocarat-o" (v 45). Astfel l-a ucis pe Goliat cu o singura piatra si a folosit sabia lui Goliat pentru a-i taia capul.

Asa trebuie sa mergem si noi impotriva lui Satan astazi. Si Dumnezeu foloseste chiar armele lui Satan (sabia lui Goliat) pentru a-l distruge. "Prin moarte, El a nimicit pe cel ce are puterea mortii, adica pe diavolul" (Evrei 2:14). Odata Goliat ucis, ceilalti filisteni au fugit (1 Sam 17:51). Asta ne invata ca, odata ce ucidem uriasul-pacat din viata noastra ("pacatul care ne infasoara asa de lesne" - Evrei 12:1) ne vom da seama ca multe alte pacate din viata noastra au fost cucerite.

   -Zac Poonen 

Parerea pe care 99% din credinciosii cu care avem partasie o au despre noi poate fi 100 % gresita

In Apocalipsa 3:1 citim: "Ingerului bisericii din Sardes scrie-i: Iata Cel ce are sapte duhuri ale lui Dumnezeu si cele sapte stele: Stiu faptele tale ca iti merge numele ca traiesti, dar esti mort".

Mesagerul dn Sardes era un mesager care castigase o reputatie extraordinara de om spiritual. Dar parerea Domnului despre el era exact opusa acestei pareri apartinand credinciosilor din Sardes. Asta arata cat de carnali si de creduli erau majoritatea credinciosilor din Sardes.

Mai mult de 90% din credinciosi nu sunt in stare sa faca diferenta intre un predicator carnal si unul spiritual. Si mai mult de 99 % din credinciosi nu sunt in stare sa distinga intre lucruri facute prin puterea omeneasca si lucrurile facute prin puterea Duhului.

Majoritatea credinsiosilor sunt impresionati de felul in care sunt manifestate darurile spirituale si pe baza acestor lucruri ii evalueaza pe predicatori sau diaconi. Prin urmare sunt inselati. Totusi, Dumnezeu se uita la inima. Se prea poate ca mesagerul din Sardes sa fi avut darurile Duhului. Dar spiritual era mort.

Acesta este un avertisment pentru noi toti: Parerea pe care 99% din credinciosii cu care avem partasie o au despre noi poate fi 100 % gresita. Parerea lui Dumnezeu despre noi poate fi exact opusa parerii pe care credinciosii o au despre noi.

Acelasi lucru se aplica si unei biserici. Altii pot considera o biserica "vie din punct de vedere spiritual." Dar Dumnezeu o poate cunoaste ca moarta spiritual. Si vice-versa. Biserici pe care Dumnezeu le considera vii spiritual pot fi considerate de oameni care nu pot discerne corect ca fiind moarte spiritual.

Majoritatea credinciosilor evalueaza o biserica prin prisma caldurii cu care ii primesc pe oaspetii care vin la intalnirile lor, a marimii adunarii, a zgomotelor si emotiilor din cadrul intalnirii, a calitatii muzicale a cantarilor, a continutului intelectual al predicii si a cantitatii colectei. Dar Dumnezeu nu este impresionat de nici unul dintre aceste lucruri.

Dumnezeu evalueaza o biserica prin prisma smereniei, a curatirii, a dragostei si a eliberarii de egoism pe care le gaseste in inimile membrilor ei. Evaluarea unei biserici de catre Dumnezeu si de catre om pot fi prin urmare in totala discordie. De fapt, de obicei asa si sunt.

   -Zac Poonen