sâmbătă, 5 ianuarie 2013

Doar recunoaşte-ţi păcatul



În Luca 15, în cazul fiului cel mare, tatăl a ieşit afară din casă şi a stăruit pe lângă el în repetate rânduri; dar fiul cel mare nu a cedat. Isus a lăsat la acest moment pilda cu terminaţie deschisă, lăsând ca imaginaţia noastră să decidă ce s-a întâmplat cu el în final.

Există două posibilităţi: fie a cedat insistenţei tatălui său şi a intrat în final în casă, cu capul sus; sau fie a refuzat stăruinţele tatălui său şi a plecat afară în întuneric. Oricare cale a ales, el şi-a pierdut locul de onoare în casa sa, pentru că acesta fusese deja dat fratelui său mai tânăr. Tatăl îi dădu-se deja inelul şi locul la dreapta sa fiului său mai tânăr.

Este o diferentă enormă între „fiii risipitori” şi „fiii mai mari”. Fiii risipitori sunt ei singuri convinşi de păcatul lor şi se căiesc adânc şi nu caută loc de onoare în biserică. Ei vor să fie robi până la sfârşitul vieţii lor. Ei sunt cu adevărat frânţi. „Fiii mai mari” însă, trebuie să le fie vorbit în repetate rânduri, înainte să fie convinşi. Şi chiar şi atunci când sunt convinşi, ei caută să se întoarcă la locurile lor de cinste în biserică – ca regi şi nu ca sclavi.

Împăratul Saul ştia că a păcătuit; însă el a vrut să îşi mărturisească păcatul în privat lui Samuel, „Am păcătuit! dar, te rog, cinsteşte-mă în faţa bătrânilor poporului meu, şi în faţa lui Israel” (1 Samuel 15:30). Şi împăratul David a păcătuit – mult mai grav decât Saul; însă el a compus un psalm şi şi-a recunoscut păcatul în mod public (Psalm 51).

Isus le-a spus fariseilor că păcatul lor cel mai mare era că încercau să se justifice pe ei înşişi înaintea oamenilor (Luca 16:15). Dumnezeu urăşte acest păcat mai mult decât oricare altul. Există foarte puţină nădejde pentru un apostat care vrea să se justifice înaintea oamenilor.

Cuvântul lui Dumnezeu pentru păcătoşi a fost întodeauna: „Recunoaşte-ţi numai păcatul” (Ieremia 3:13).

Cine are urechi de auzit, să audă.

 
 
   - Zac Poonen 

vineri, 4 ianuarie 2013

Gândeşte-te cum au mers lucrurile în 2012



Cuvântul Săptămânal, Decembrie 2012 

    - Zac Poonen


Apropiindu-ne de sfârşitul unui an, este bine pentru noi să ne examinăm viaţa şi să vedem cum a decurs.

Profetul Hagai a încurajat oamenii în timpul lui să se „uite cu băgare de seamă la căile lor”.

Este scris în Hagai 1:5,6 „Aşa vorbeşte acum Domnul oştirilor: ,,Uitaţi-vă cu băgare de seamă la căile voastre! Sămănaţi mult, şi strângeţi puţin, mâncaţi, şi tot nu vă săturaţi, beţi, şi tot nu vă potoliţi setea, vă îmbrăcaţi, şi tot nu vă este cald; şi cine câştigă o simbrie, o pune într-o pungă spartă!”

Putem pune în practică întrebarea de mai sus pentru viaţa noastră astfel: Domnul ne cheamă spunând: „Consideră cum au mers lucrurile în viaţa ta.

A existat rodnicie spirituală? Ai sădit mult, dar ai secerat puţin? Ai participat la multe întâlniri, ai citit multe cărţi creştine şi ai ascultat multe casete creştine, dar este astăzi căminul ta un cămin evlavioas şi un cămin al păcii?

Ai biruit chiar şi un lucru simplu ca acela de a-ţi ridica vocea la soţia/soţul tău? Dacă nu, deşi ai sădit mult, ai secerat puţin. Porţi îmbrăcăminte, dar tot nu-ţi este cald. Câştigi aşa mulţi bani, dar ai găuri în buzunare şi mai totul se risipeşte.

Îi ceri lui Dumnezeu să te umple cu Duhul, dar ai scurgeri, şi astfel toată puterea se duce. Ceva nu este în regulă.” Cine va turna apă într-un vas care are găuri? Mulţi credincioşi care vin la Dumnezeu cerându-i să fie umpluţi cu Duhul Sfânt, sunt vase pline de găuri. Dumnezeu spune: „Închide mai întâi găurile”. Dumnezeu este dornic să ne umple cu Duhul Lui cel Sfânt, însă sunt lucruri în viaţa ta care trebuie îndreptate mai întâi. Nu pui banii într-un buzunar care are găuri în el. Nici Dumnezeu nu va umple cu Duhul Sfânt pe cei care au porţiuni permeabile în viaţa lor. Nu şi-au cerut iertare cuiva căruia i-au greşit, nu au înapoiat bani pe care i-au luat pe nedrept, etc. Acestea sunt găuri majore. Cu aşa găuri aşa larg deschise în viaţa ta, nu are rost să te rogi toată noaptea ca să fii umplut cu Duhul Sfânt. Nu se va întâmpla nimic. În schimb, petrece întreaga noapte reparând acele găuri. Apoi răspunsul va veni repede.

Există milioane de creştini astăzi care-şi caută în primul rând propriul interes şi interesul familiei lor – şi nu al Domnului. Ei ar deveni îngrijoraţi peste măsură dacă proprietatea lor este păgubită de către un vecin, dar nu sunt deloc îngrijoraţi când proprietatea lui Dumnezeu este păgubită de Satan. Isus ne-a spus că dacă căutăm mai întâi împărăţia lui Dumnezeu şi neprihănirea Lui, toate cele necesare pentru viaţa noastră pe pământ ne vor fi adaugate. Nu va trebui noi să mergem şi să le căutăm. Dacă ne îngrijim de familia lui Dumnezeu, El se va îngriji de a noastră. Noi trebuie să fim manifestări vii pentru o lume necredincioasă, că deoarece i-am dat cinste lui Dumnezeu, El ne-a onorat; asta pentru că am avut grijă de familia lui Dumnezeu, El a avut grijă de noi. Este viaţa ta o mărturie pentru toate acestea?

Una dintre temele principale în Hagai este: „Uită-te cu băgare de seamă la căile tale”.