Rolul incercarii
Ai trecut vreodata printr-un test foarte greu?
Un student constiincios la facultatea de biologie transpira un semestru intreg in anticiparea examenului final extrem de dificil de la ornitologie. Facand ceea ce el considera un ultim efort, intra in sala de examen emotionat, insa ramane socat. In sala nu exista nici o carte albastra de teste, nici un test grila - doar douazeci si cinci de poze inserate pe perete. Si nici macar nu sunt poze cu pasari frumos colorate, ci poze cu picioare de pasari. Testul consta din identificarea pasarilor privind plansele cu picioarele lor.
"E o nebunie, protesteaza studentul. Nu se poate asa ceva".
"Ba da, se poate, ii raspunde profesorul. Acesta este examenul vostru final".
"Ei bine, atunci refuz sa-l dau, raspunde studentul, vadit frustrat. Mai bine plec".
"Daca pleci, sa stii ca vei cadea la examenul final".
"N-aveti decat sa ma cadeti", raspunde studentul, indreptandu-se spre usa.
"Bine, esti cazut. Spune-mi numele tau", cere profesorul.
Baiatul isi ridica pantalonii, isi scoate pantofii din picioare si-i spune: "Spuneti-mi-l dumneavoastra!"
Un test este o experienta dificila prin care o persoana isi dezvaluie adevaratele valori, credinte si angajamente. Cuvantul test este un cuvant foarte important in Vechiul Testament, iar modul in care este folosit dezvaluie ceva despre cum se dezvolta rabdarea.
1. Este folosit numai cu referire la oamenii lui Dumnezeu, niciodata cu referire la pagani.
2. Li se aplica numai oamenilor credinciosi, niciodata celor necredinciosi.
Incercarea le este rezervata celor care sunt intr-un legamant cu Dumnezeu. Desi este dureroasa, incercarea este un act de dragoste. Suferinta serveste ca un test al credintei noastre. Iacov scria: "Stiti ca incercarea credintei voastre lucreaza rabdare. Dar rabdarea trebuie sa isi faca desavarsit lucrarea, pentru ca sa fiti desavarsiti, intregi si sa nu duceti lipsa de nimic." (Iacov 1:3-4)
O Voce il striga: "Avraame!"
Si Avraam raspunde: "Iata-ma." Avraam nu vrea sa spuna unde este. El mai auzise Vocea aceasta inainte. Aceasta Voce i-a facut cele mai minunate promisiuni pentru viitorul sau. I-a cerut cel mai greu lucru pe care l-a facut vreodata.
Vocea i-a spus sa-si paraseasca tara in care locuia, si el a ascultat.
Vocea i-a spus ca el avea un legamant cu Dumnezeu si ca El ii va da un semn al acestei relatii. Avraam avea sa fie circumcis. Si a fost. (Probabil ca s-a intrebat de ce nu a putut fi vorba despre o strangere de mana sau de un inel special, dar a ascultat.)
Vocea i-a spus ca el si sotia lui vor avea un copil, desi varstele lor adunate ajungeau la 190 de ani. El a ras. Dar se pare ca a ascultat din nou, deoarece Sara a ramas insarcinata.
Acum Vocea se aude iarasi. Din cate stim, este ultima oara cand Avraam o aude pe pamant. Ii ceruse mai devreme sa renunte la tot ce avea si sa lase totul pentru o promisiune. Acum ii mai cere un lucru: Sa renunte la promisiune.
Iar raspunsul lui Avraam este: "Iata-ma." Este un mod de a spune: "Nu voi incerca sa evadez sau sa ma ascund. Sunt cu totul la dispozitia Ta."
"Ia-l pe fiul tau, pe singurul tau fiu pe care-l iubesti, pe Isaac", nume care in ebraica inseamna "raset". Avraam si Sara au ras la inceput pentru ca nu au crezut ca mai pot avea copii, au ras pentru ca li se parea imposibil. Au ras pentru ca li s-a spus ca vor avea un fiu la o varsta mult prea inaintata pentru a se mai gandi ca pot avea copii. Iar dupa ce s-a nascut copilul, au ras pentru ca acum credeau. Radeau, pentru ca atunci cand mergeau la cumparaturi, Sara era singura mama care cumpara scutece si pentru copii si pentru varstnici. Radeau ca atat parintii, cat si bebelusul mancau legume fierte si maruntite, pentru ca nimeni din familie nu avea vreun dinte in gura.
Rabdare in vreme de confuzie
Dar acum Vocea vorbise pentru ultima oara, iar Avraam nu mai rade. Rasul a iesit din viata lui.
El pierde acum visul vietii lui impreuna cu fiul sau. Dumnezeu ii promisese ca Isaac va fi inceputul unui neam mare din istoria omenirii. Acesta va fi marele experiment al lui Dumnezeu - o sansa pentru oameni de a trai ca o familie.
Imagineaza-ti ca trebuie sa plantezi o biserica pentru ca ai primit calauzire clara de la Dumnezeu in privinta aceasta. Nu doresti acest lucru insa, din ascultare, o faci. Petreci douazeci si patru de ani insingurat, la fel cum Avraam a petrecut inca douazeci si patru de ani fara copii dupa ce a primit promisiunea lui Dumnezeu. Nimeni nu vine la biserica ta nou plantata. La toate conferintele la care mergi, esti intrebat in repetate randuri: "Cati membri sunt in biserica ta?"
"Doar eu", ai fost nevoit sa raspunzi. Un astfel de raspuns nu-ti va da ocazia sa fii invitat sa vorbesti in prea multe locuri.
Apoi apare primul membru. Un singur membru. Toate visele tale pentru viitor, intreaga promisiune a lui Dumnezeu se concentreaza acum pe aceasta persoana. Apoi Vocea spune: "Ia-l pe acest om, du-l in parcare si omoara-l acolo."
Singurul membru?
Imagineaza-ti cum e sa-ti pierzi visul.
Poti sa dai usor drumul la ce iubesti cel mai mult?
Avraam traieste in acest chin timp de trei zile. Parca iti vine sa-i strigi: "Va fi bine in cele din urma. Dumnezeu nu este asa. El Se va ingriji de nevoile tale."
Insa viata nu este chiar asa. Nu putem parcurge decat un capitol odata. Fiecare calatorie are un inceput, un cuprins si un sfarsit. Insa daca suntem doar la mijloc, nu avem voie sa stim cum va arata sfarsitul.
Drumul spre Moria este foarte intunecat, mult prea intunecat pentru a vedea la mai mult de doi pasi inainte. Cei care rabda intunericul pot face aceasta doar prin credinta. Insa a merge prin credinta nu inseamna neaparat a pasi cu seninatate, fara nici o indoiala. Credinta poate fi dificila.
A merge prin credinta nu inseamna neaparat a pasi cu seninatate,
fara nici o indoiala. Credinta poate fi dificila.
A avea credinta nu inseamna a nu avea niciodata indoieli sau intrebari.
Inseamna a ramane ascultator.
John Ortberg--Viata pe care ti-ai dorit-o dintotdeauna-O viata de rabdare pg.229-232
0 commenti:
Trimiteți un comentariu