Pași către primirea Duhului Sfânt (continuare)

            (4) Ține minte prețul pe care trebuie să-l plătești: tu însuți. Dacă ceri darul Duhului Însuși, este clar că El nu ți se va da decât dacă te oferi pe tine însuți. Tu poți cere darurile Lui și să dai în schimb darurile tale, dar nu poți cere ca El să Se dea pe Sine Însuși fără ca tu să te dai pe tine. Nu poate exista dragoste între două persoane dacă nu există dăruire de sine reciprocă. Dacă unul din cei doi își reține eul cel mai lăuntric, dragostea este blocată. Așa se întâmplă și în privința Duhului Sfânt.

            (5) Deci, plătești prețul unei consacrări depline. Aceasta să fie predare, nu dedicare. În dedicare, darul rămâne în mâinile tale; în predare trebuie să-l lași din mâna ta. Darul nu-ți va mai aparține ție, el aparține în întregime Altuia. De acum trăiești o viață condusă de Duhul Sfânt, nu de eul tău. Înlocuiești voia ta cu voia Lui. Îi spui eului tău să plece și –L inviți în locul Lui pe Dumnezeu.

            Așa cum pânza se lasă în voia pictorului, vioara în voia muzicianului, sârma în voia electricității, așa și tu te pui la dispoziția Celui Divin. Te predai pentru bine și pentru rău, pentru bogăție și pentru sărăcie, în sănătate și în boală, în viață și în moarte – te păstrezi cu totul numai pentru El. El este Proprietarul tău.

            În cazul acesta ești pierdut sau ești găsit? Ești pierdut în sensul în care se pierde muzicianul atunci când își ia vioara, se dăruiește muzicii, își dă drumul, se pierde în muzică, devine una cu ea – se pierde. Se pierde numai ca să se regăsească a fi o parte a armoniei universale. Tot astfel tu îți pierzi eul unic, izolat, înfrânt, în eul universal al lui Dumnezeu și te descoperi armonizat în inima realității. Așa cum zice Rufus Moseley: ”Eu am murit și am murit dizgrațios, dar am murit doar față de ceea ce mi-a cauzat moartea.” Tu mori așa cum moare o locomotivă față de gândul și dorința de a rătăci liber pe unde vrea ea și se lasă pe sine în voia șinelor – numai ca să-și găsească adevărata libertate acolo.

            Predare deplină înseamnă siguranța deplină, căci voia lui Dumnezeu este Calea noastră – Calea pentru care am fost creați; modul nostru ideal de a fi.