Negativismul și complexul de inferioritate

            Ajungem  la al șaselea dușman de seamă al vieții noastre: negativismul și complexul de inferioritate. Sunt aproape tentat să spun că acesta este dușmanul numărul unu. După toate probabilitățile însă, frica este dușmanul numărul unu. Dar cum negativismul și complexul de inferioritate sunt strâns legate de frică, le putem numi dușmanul numărul doi.

            Dușmanul acesta este cu tât mai primejdios cu cât el se manifestă ca opusul său – ca o atitudine de superioritate. Cine nu este sigur de sine vorbește tare, se laudă, face pe grozavul ca să-i impresioneze pe ceilalți și caută în felul acesta să-și găsească un punct de sprijin în sine, să-și facă curaj, printr-un spectacol de bravură. ”Vin cu Cadillacul meu să-ți fac o vizită”, mi-a spus la telefon un prieten al meu din copilărie. Își irosise viața, vastele lui posibilități și acum încerca să se dea mare prin marca răsunătoare a mașinii sale. Isus a văzut mulți oameni mărunți încercând să fie mari, și de aceea a zis: ”Care dintre voi, chiar îngrijorându-se, poate să adauge măcar un cot la statura lui?” Noi căutăm să adăugăm la statura noastră prin decorații exterioare care să mascheze inferioritățile interioare. Un slogan dintr-un târg de vite făcea apel la această trăsătură psihologică a omului: ”Atrageți atenția prin vite.” Oamenii mici care nu pot atrage atenția prin sine înșiși, din cauza a ceea ce sunt sau din cauza realizărilor personale, pot atrage atenția alăturându-se unor vite frumoase. Dacă stai pe spatele unu juncan, pari mai înalt! O poziție nu prea stabilă, căci juncanul poate să te trântească – și să te facă să pari ridicol. Acest lucru se întâmplă și în viață, căci cei ce încearcă să apară mari sfârșesc prin a fi ridicoli. Un psiholog scrie că ”există o șansă la un milion ca cel ce afișează superioritate să nu atragă privirile asupra lui”. Cu alte cuvinte, el realizează contrariul a ceea ce urmărește. Cel ce caută să-și salveze viața prin concentrarea asupra ei, prin îmbrăcarea ei prin podoabe ca să apară mai mare decât este, ajunge în mod inevitabil la polul opus țintei sale, la contrariul țelului său – după cuvintele lui Isus ”și-o pierde”. Și cât este de adevărat lucrul acesta, căci acțiunile de superioritate și iluziile de grandoare sunt reversul unui complex de inferioritate. Fugi de atitudinile superficiale ca de diavol, căci în mare măsură fugi de unul și același lucru.