Să nu mă frustrez singur

            Fă acum pasul al doilea către eliberare: (2) Lasă să te pătrundă gândul acesta: sunt făcut în structura mea lăuntrică pentru realizări creatoare; când mă dau înapoi de la aceasta, eu mă prejudiciez pe mine însumi.

            Unul dintre cei mai de seamă pastori din țara noastră este dr. Shirkey din San Antonio, Texas, un suflet plin de mare putere. Dar el n-a fost întotdeauna astfel. Mi-a povestit că în copilărie avea vârfurile degetelor hipersensibile și că în cele din urmă mama lui i-a lăsat unghii mai lungi, ca să-i protejeze vârfurile degetelor. Dar într-o zi învățătorul l-a chemat în fața clasei și l-a pus să-și taie unghiile. Umilirea aceasta i-a umplut sufletul de ură împotriva școlii și astfel a inventat o boală care să-l țină acasă. Boala aceasta închipuită era o durere a șoldului. Durerea însă, din închipuită la început, a devenit reală și în cele din urmă a devenit atât de gravă, încât medicul a hotărât să i-l pună în ghips. Când băiatul a văzut că povestea devenise atât de gravă, n-a mai putut rezista și i-a mărturisit mamei sale. N-a mai trebuit să meargă la doctor. Astăzi este sănătos tun, dar în copilărie era să rămână olog pentru toată viața. Retragerea negativistă a fost oprită la timp printr-o onestă privire în față a lucrurilor.

            Un medic trata un pacient a cărui viață ”funcționa” cu motoarele numai la jumatate din capacitate. ”Dumneata ai fost crescut de femei”, i-a spus medicul. ”De unde știți?” a replicat bolnavul mirat. Medicul i-a răspuns: ”Văd toate ''nu''-urile care ți-au fost spune de la vârsta de cinci ani făcându-și efectul în dumneata acuma.” Era adevărat, el fusese crescut de niște mătuși nemăritate, cu idei foarte greșite despre educație. Acele ''nu''-uri i se coborâseră foarte adânc în subconștient și îi determinat comportamentul, inhibându-l, oprindu-l să fie o personalitate creatoare și umplând de temeri. În istorisirea refuzului lui Faraon de a-i lăsa pe istraeliți să plece, se spune că la un moment dat țara s-a umplut de  ”muște câinești” (Exodul 8:24). Multe vieți sunt aduse la ruină de lucruri mici ca niște țânțari; și cel mai de temut țânțar este cuvântul  ”nu”.