Satan are putere asupra celor care nu iartă

Cuvântul Săptămânal Noiembrie 2011 (4)

  - Zac Poonen

Citim în Apocalipsa 9:1-11: „Îngerul al cincilea a sunat din trâmbiţă.  
Şi am văzut o stea care căzuse din cer pe pământ. I s-a dat cheia  
fântânii Adâncului, şi a deschis fântâna Adâncului. Din fântână s-a  
ridicat un fum, ca fumul unui cuptor mare. Şi soarele şi văzduhul s-au  
întunecat de fumul fântânii. Din fum au ieşit nişte lăcuste pe pământ.  
Şi li s-a dat o putere, ca puterea pe care o au scorpiile pământului.  
Li s-a zis să nu vatăme iarba pământului, nici vreo verdeaţă, nici  
vreun copac, ci numai pe oamenii, care n-aveau pe frunte pecetea lui  
Dumnezeu. Li s-a dat putere nu să-i omoare, ci să-i chinuiască cinci  
luni; şi chinul lor era cum e chinul scorpiei, când înţeapă pe un om.  
În acele zile, oamenii vor căuta moartea, şi n-o vor găsi; vor dori să  
moară, şi moartea va fugi de ei. Lăcustele acelea semănau cu nişte cai  
pregătiţi de luptă. Pe capete aveau un fel de cununi, care păreau de  
aur. Feţele lor semănau cu nişte feţe de oameni. Aveau părul ca părul  
de femeie, şi dinţii lor erau ca dinţii de lei. Aveau nişte platoşe ca  
nişte platoşe de fier; şi vuietul, pe care-l făceau aripile lor, era  
ca vuietul unor care trase de mulţi cai, care se aruncă la luptă.  
Aveau nişte cozi ca de scorpii, cu bolduri. Şi în cozile lor stătea  
puterea, pe care o aveau ca să vatăme pe oameni cinci luni. Peste ele  
aveau ca împărat pe îngerul Adâncului, care pe evreieşte se cheamă  
Abadon iar pe greceşte Apolion.”
 
În mod evident, steaua este un înger căzut, cel mai probabil Satan.  
Acestui înger căzut i s-a dat cheia adâncului fără fund unde Dumnezeu  
i-a închis pe unii demoni (aşa cum citim în Petru 3:19). Nu toţi  
demonii sunt acolo. Cei mai mulţi sunt liberi să hălăduiască pe  
pământ. Vă amintiţi de omul posedat de o legiune de demoni pe care l-a  
întâlnit Isus? Demonii din acel om l-au implorat pe Isus să nu-i  
trimită în adâncul fără fund. Isus le-a ascultat cererea şi i-a trimis  
în cei 2000 de porci care s-au aruncat în mare. Dar, într-o zi,  
adâncul fără fund va fi deschis; şi demonii care sunt închişi acolo  
vor fi eliberaţi pe faţa pământului.
 
Aceasta face parte din judecata pe care Dumnezeu urmează s-o aducă pe  
faţa acestui pământ, ca şi cum Domnul ar spune oamenilor: „Aţi dorit  
să urmaţi sfatul diavolului. Aţi dorit să vă supuneţi mai degrabă  
cuvintelor diavolului decât cuvintelor Mele. Foarte bine. Ia uitaţi-i  
pe toţi prietenii care urmează să vă viziteze acum, toată şleahta din  
adâncul fără fund”. Este ceea ce vedem aici.
 
Fumul adâncului este plin de murdăria şi putoarea spiritelor necurate.  
Lăcustele sunt duhurile rele cărora li se dă putere să otrăvească  
minţile oamenilor şi să le chinuiască, la fel cum scorpionii  
pământului au putere să otrăvească trupurile oamenilor. Tortura făcută  
de aceşti demoni va fi atât de groaznică, încât mulţi oameni vor dori  
să moară, dar nu vor fi în stare nici măcar să se sinucidă!!
 
Descrierea demonilor este înfricoşătoare - feţe îngrozitoare, păr  
zburlit ca cel al femeilor nebune şi dinţi de leu – toate ilustraţiile  
ca să ne arate cât de groaznic va fi pentru cei care vor fi chinuiţi  
de aceşti demoni. Dar sunt lăsaţi să-i chinuie pe oameni numai cinci  
luni. De ce numai cinci luni? Pentru că Dumnezeu este milostiv.
 
În Matei 18:23-35, Isus a spus povestea unui om căruia i s-a iertat de  
către un rege o datorie de 40 de milioane de lei, dar care, la rândul  
lui, nu a putut să-i ierte celui de-o teapă cu el o sumă neînsemnată  
de doar patruzeci de lei. Acest om nemilos l-a prins pe omul de-o  
teapă cu el de gât şi i-a spus: „Plăteşte-mi”. Şi când împăratul a  
auzit una ca asta s-a mâniat şi l-a dat pe acel slujitor nemilos pe  
mâna chinuitorilor. Acei chinuitori îi simbolizează pe demonii cărora  
li se permite să-i chinuie astăzi pe credincioşii nemiloşi. Căci Isus  
a spus: „Tot aşa vă va face şi Tatăl Meu cel ceresc, dacă fiecare din  
voi nu iartă din toată inima pe fratele său” (versetul 35).
 
Acesta este un lucru serios şi eu nu doresc sângele nimănui pe mâinile  
mele. Dacă tu, care citeşti acest mesaj (fie că-ţi zici credincios sau  
botezat în Duhul sau oricum altcumva), ai şi numai o persoană pe care  
n-ai iertat-o, oriunde ar fi ea în lumea asta, vreau să te avertizez  
că (nu contează de cât de mult timp te consideri „credincios”), în mod  
sigur, nu vei intra în împărăţia lui Dumnezeu. Când va veni Isus,  
categoric nu vei fi luat. În schimb, vei fi dat pe mâna acelor demoni  
care au muşcătura unei scorpii. Pentru mine, acest lucru este clar ca  
lumina zilei pentru că eu cred cuvintele Domnului Isus. Omul care a  
fost dat pe mâna chinuitorilor era un om care odată fusese iertat. Dar  
stăpânul şi-a retras acea iertare pentru că el nu ar fi iertat la  
rândul lui pe altcineva. Dumnezeu nu va ezita să-l dea pe mâna  
demonilor pe un asemenea om. De aceea te-aş ruga serios: „Scapă de  
amărăciunea ta (Veninul tău). Iartă de bunăvoie pe toată lumea. Tatăl  
tău ceresc nu te va ierta dacă există şi numai o fiinţă umană pe faţa  
pământului pe care tu să nu fii iertat-o.”
 
Numele îngerului adâncului fără fund este Abadon sau Apolion, care  
înseamnă „Distrugător”. El descrie, într-un cuvânt, planul lui Satan  
cu omul – să-l distrugă cu pofta sau cu o atitudine neiertătoare.
 
Isus a vorbit despre scorpioni, în Luca 10:19, pentru a simboliza  
puterile întunericului. El le-a spus ucenicilor: „Iată că v-am dat  
putere să călcaţi peste şerpi şi peste scorpii”. Demonii pot face rău  
numai acelora care nu au pecetea lui Dumnezeu pe frunte. Spiritual  
vorbind, nu poţi avea acea pecete pe frunte dacă nu i-ai iertat pe  
ceilalţi.

Christian Fellowship Church, Bangalore, India
http://www.cfcindia.com