Țelul primordial al sexului

            Dacă locul sexului nu este să domine și dacă sexul nu este un scop în sine, atunci care este locul sexului? (3) Scopul primordial al sexului este procrearea de copii și creșterea lor într-o atmosferă de dragoste. Sexul este destinat înainte de toate pentru crearea de persoane, nu pentru plăcere. Există un principiu al plăcerii care înfășoară procrearea copiilor, dar dacă acest principiu la plăcerii este detașat și devine un scop în sine, el va înceta să devină plăcere și va deveni tocmai opusul acesteia. Plăcerea trebuie să fie produsul secundar al voinței de a crea, sau ea va înceta să mai existe. Împulsul sexual este, înainte de toate, un impuls creator și nu un principiu al plăcerii.

            Dar un al doilea folos al impulsului sexual este acela de a produce o atmosferă de dragoste care să înconjoare tânăra viață care a fost creată. Dacă folosirea din când în când a sexului slujește acestei vieți de dragoste, o stimulează și o cultivă la părinți, ridică întregul tonus al vieții de căsnicie, atunci această folosire a sexului este justificată și fără intenția de procreare. Dar dacă ea reduce tonusul vieții de căsnicie, devine un punct de conflict în indivizi sau între ei, dacă ea lasă viața slăbită din punct de vedere mintal, moral, spiritual sau fizic, atunci această folosire nu este justificată și trebuie să se renunțe la ea. Ca un sacrament al iubirii, da. Ca o sordidă sexualitate, nu.

            (4) Impulsul sexual nu numai că înalță tonusul vieții în comun al părinților, el înalță de asemenea și tonusul vieții individului. El îi dă strălucire, viață, foc. El scaldă fiecare celulă din corp în noua energie, în noua iradiere. Aceia care și-au ajustat viața sexuală, în cadrul căsătoriei sau în fara ei (aceștia din urmă, prin reținere și sublimare – vezi pagina următoare), strălucesc. Cei care nu și-au ajustat-o sunt posaci și fără lustru. Sexul nu mai devină hrană, ci otravă. Când spun că sexul tonifică individul înțeleg nu numai prin folosirea justă ci și prin abstinența justă. O viață sexuală reținută poate fi ca o îmbăiere a întregei personalități în sănătate.

            Alexis Carrel: ”Pentru a ajunge la cea mai înaltă inteligență se pare că este necesară atât prezența unei glande sexuale bine dezvoltate, cât și temporara reprimare a apetitului sexual.”