vineri, 26 noiembrie 2010

Cultivarea – Legea a doua


            Acum, tu ai făcut pașii preliminari de la începutul căii creștine. Ține minte: ea este o cale, nu numai o decize pe care o iei o dată în viață! Un creștin este unul care răspunde ”tuturor sensurilor pe care le găsește în Hristos”. Aceste sensuri se vor dezvălui pe măsură ce le răspunzi. Ele devin fără sens, dacă nu le dai un răspuns.
            Sunt atâția care încep bine, dar în scurtă vreme gloria pălește și ei se complac într-o mediocritate respectabilă, fără să mai aibă în ei scânteia contaminării. Știu că undeva, într-o biserică, există un stingător de incendiu plaasat la amvon. Dar după toate probabilitățile, precațiunea nu era necesară. Nu va ieși foc niciodată din amvonul acela! Viața de acolo nu-i contagioasă. Cineva s-a rugat: ”Doamne, dacă s-a aprins o scânteie da har divin în această adunare, aruncă apă pe scânteia aceea.” Multe scântei au fost stinse prin simplă neglijare.
            Dacă prima lege a vieții spirituale este convertirea, a doua lege este cultivarea. Germenii bolii sunt combătuți printr-o bună sănătate a întregului organism iar asigurarea unei sănătăți bune elimină germenii bolii imediat ce apar – sunt eliminați de acțiunea sănătății. Când microbii se instalează, natura trimite imediat un adaos de căldură și astfel apare febra care lucrează împotriva lor.
            Profesorul William James vorbește despre religie ca fiind ori un obicei plicticos, ori o febră acută. Dacă vrei ca religia să fie o febră acută care să ardă germenii bolii în cursul procesului, tu trebuie să o cultivi. Viața ta religioasă poate fi în clocot, călduță ca o leșie bolnavă sau un sloi de gheață.
            Dacă vrem ca numărul nostru să aibă în față semnul plus și nu pe cel minus, trebuie să-i înfruntăm pe toți dușmanii ei și să-i înfrângem prin tăria luată din Dumnezeu.

0 commenti:

Trimiteți un comentariu