joi, 18 noiembrie 2010

Pasul al șaptelea


           Ajungi acum la ultimul dintre cei șapte pași:
           (7) Întoarce-te la Dumnezeu în fiecare dimineață. Introdu în viața ta regula de a avea un timp cu Dumnezeu în fiecare dimineață. Poate că ești speriat de multiplele ramificații ale noii tale vieți. Cum vei fi tu în stare să transformi toate aceste relații? Ai nevoie de resurse și pe acestea le poți obține în ceasul de taină cu Dumnezeu. Mulți cred că pot trăi într-o stare de rugăciune fără să aibă un anumit timp pentru rugăciune. Este o greșeală.
           Isus a simțit nevoia de a avea trei obiceiuri: (1) s-a ridicat și a citit, ”cum Îi era obiceiul”;    (2) s-a dus în munți să Se roage, ”cum Îi era obiceiul”; (3) i-a învățat din nou, ”cum Îi era obiceiul”. Aceste trei obiceiuri sfinte, lectura și meditația asupra Cuvântului lui Dumnezeu, dezvelirea sinelui în ceasul de rugăciune și învățarea altora, adică transmiterea descoperirilor mele sunt tot atât de fundamentale în viața spirituală cât este de fundamental în matematică faptul că doi cu doi fac patru. Dacă Isus Însuși n-a putut trăi fără aceasta, cum am putea noi să o facem? Și tu și eu avem nevoie de ceasul acela de dimineață pur și tonic, când ziua însăși trăiește ceasul ei cel bun. Începe ziua bine și o vei sfârși bine!
           Cineva m-a întrebat cum de mi-am menținut viața spirituală? Care a fost secretul? Am răspuns că am reușit aceasta făcând două lucruri. Mai întâi, respectându-mi orele de rugăciune. Mi-am format obiceiul de când eram student. Anumite ore nu aparțin zilei, sunt în afara ei. Ele sunt destinate obținerii resurselor pentru ziua respectivă. Dacă neglijez orele acelea, ziua respectivă mă neglijează pe mine. Mă simt mai bine sau mai rau, în măsura în care mă rog mai mult sau mai puțin. Cineva a descris locul de rugăciune ca pe o ”casă de țară în care cei ce au pierdut tonusul vieții lor spirituale se întorc pentru odihnă și înviorare.”Ceasul de rugăciune este o ”casă” în care cei ce și-au pierdut tonusul vieții lor spirituale se pot reface. Repet: ziua mea este searbădă când ora de rugăciune este searbădă. Al doilea secret al meu este că întotdeauna urmăresc un lucru pe care nu-l pot face – și aceasta în mod voit, și sunt obligat să mă întorc mereu la Dumnezeu pentru resursele de care am nevoie. Viața devine atunci egală cu ceea ce a hotărât un student când l-a auzit vorbind pe un om al lui Dumnezeu: ”Am să fac din viața mea un miracol.” Și a făcut!

0 commenti:

Trimiteți un comentariu