Cultivă credință în alții

            (4) Mă hotărăsc să cultiv credință în alții. Mă voi gândi la credință, voi vorbi despre ea, o voi trăi și o voi împărtăși altora. Asta înseamnă că îi pot preda lui Dumnezeu toate atitudinile mele lipsite de credință și îi voi ajuta pe alții să facă același lucru. Un păstor mi-a spus că nu mai era în stare să mănânce, slăbea tot mult de la o zi la alta și avea dureri de stomac. Atunci s-a așezat în genunchi și a spus: "O, Dumnezeule, tu l-ai eliberat pe omul cu numele Stanley Jones de epuizare fizică și nervoasă. Tu mai poți elibera încă unul: pe mine." El i-a spus Domnului toată povestea, i-a predat Lui tot necazul său, apoi s-a dus la culcare relaxat și a primit, pur și simplu a primit, a absorbit în el vindecarea lui Dumnezeu, tocmai cum plămânii inspiră aerul purificator. Astăzi, el este un monument viu de sănătate și de exemplu de-a dreptul contagios - pur și simplu iradiază sănătate.

            Un tată urma să fie operat, iar mama și fiul nu puteau dormi din cauza îngrijorării și anxietății. Ei au trimis vorbă unui frate credincios și i-a zis: "Te rugăm, vino la noi și stai cu noi peste noapte, căci ne este teamă. Vino și stai de vorbă cu noi căci n-avem nimic de care să ne sprijinim în noapte". Omul a venit  și, atât mama, cât și fiul și-au predat viețile lui Dumnezeu și au fost schimbați. Fiul i-a vorbit apoi tatălui care de multă vreme zăcea în stare de inconștiență. În cele din urmă, el a recunoscut vocea fiului său, i-a ascultat mărturisirea, și și-a deschis și el inima în fața dragostei lui Dumnezeu și a fost convertit, închizând ochii fericit. Scânteia credinței din acest fiu convertit cu doar două zile înainte a aprins ceva în inima tatălui și l-a transformat.

            Și tu aparții acelei mari mulțimi de molipsiți, molipsiți de sănătate. O prietenă care lucra într-un liceu a avut o perioadă de îngrijorare, care i-a mărit tensiunea arterială. Ea a aruncat în cutia poștală o scrisoare în care îmi spunea că i-a predat tot necazul ei lui Dumnezeu. Acesta a fost un act de credință. Dar în momentul în care a căzut scrisoarea în cutie, i-a scăzut și tensiunea! Ea este acum eliberată, calmă și eficientă. Până la aruncarea acelei scrisori în cutia poștală, ea fusese o introvertită; acum este o extrovertită, îndreptându-și atențiile asupra altora, cu o credință contagioasă.