Frica și anxietatea ne împiedică să fim la înălțime

            Am văzut ieri că frica și anxietatea ne împiedică să trăim la înălțimea noarmala. Ele ne paralizează centrul vieții. Un mexican a văzut un șarpe și în același timp, s-a impus la picior cu o sârmă ghimpată.  El a crezut că a fost mușcat de șarpe, și îndată a făcut o criză specifică mușcăturii de șarpe: "Am făcut spume la gură etc".  Și era să moară. A sosit însă doctorul, a văzut că rana nu era mușcătura de șarpe, l-a convins de om de aceasta... omul s-a făcut bine aproape imediat. Frica a produs simptomele otrăvirii prin mușcătura de șarpe. Astfel, frica va produce adesea însăși simptomele lucrurilor de care te temi. Se știe că oamenii cu fețe "ca de poker" (fețe inexpresive) joacă tenis mai bine decât cei care se crispează sau jubilează după cum scorul coboară sau urcă. Motivul este că fața "ca de poker", fața inexpresivă, este expresia exterioară a unei încrederi netulburate. Și din aceasta se naște de multe ori victoria. 

            Doi jucători de baseball, foarte buni prieteni, jucau la echipe adverse. Ambii erau experți în lovirea mingii, și ambii doreau cu ardoare să câștige campionatul. Echipele celor doi erau pe același loc - în frunte - în clasament și acum urmau să joace împreună meciul decisiv. Unul dintre ei, pe nume Copp, a recurs la o stratagemă, desigur, dubioasă din punct de vedere moral: Când echipele au intrat pe teren, refuza să vorbească cu prietenul - și adversarul - sau, Joe. Bietul Joe a început să se frământe, întrebându-se ce l-a putut supăra așa de tare pe bunul său prieten, Copp.  Și din cauza îngrijorării, el a început să facă greșeli de joc și... a pierdut meciul. Îngrijorarea și frica i-au furat îndemânarea.

            Se știe cu certitudine că, cel care trăiește în îngrijorare permanentă, are pieptul îngust, tocmai din cauza îngrijorării. Omul credinței inspiră profund aerul lui Dumnezeu, puterea lui Dumnezeu, speranța Lui. Omul îngrijorării se teme să inspire adânc, se teme de aerul proaspăt vindecător, de speranța vindecătoare a lui Dumnezeu. Prin urmare, el se înăbușă pe sine, se asfixeaza uneori chiar moral. "Mi-a fost teamă și m-am dus și am ascuns talantul", spune omul din pilda lui Isus. Și lucrul acesta se întâmplă pretutindeni, aceia care se tem își îngroapă talentele, și adesea se îngroapă pe ei înșiși prematur. Îngrijorarea îl transformă pe omul de 8 cilindri în omul de 4 cilindri, îi reduce la jumătate capacitatea de acțiune.

             Îngrijorarea este un fel de miopie, de vedere scurtă.