miercuri, 9 februarie 2011

Voința de a te face bine


            Ieri am văzut că primul pas spre eliberarea de temeri și anxietăți este dorința de a deveni liber. S-ar putea ca în subconștientul nostru să dorim atenția și simpatia pe care ni le aduc bolile. Dacă unii oameni n-ar mai putea să vorbească despre bolile lor, despre ce ar mai vorbi? Vă amintiți că definiția unui pisălog este ”Un om care tot vorbește despre reumatismul lui atunci când tu ai vrea să vorbești despre al tău.” A vorbi despre maladiile tale înseamnă a atrage atenția asupra eului tău, chiar dacă eul acela este unul ruinat de boli. Totuși, centrul de interes este eul tău; și când eul tău este egocentric, vei folosi orice mijloace ca să câștigi atenția celorlați.
            Așadar, Isus a mers direct la inima egocentricului când i-a pus slăbănogului întrebarea: "Vrei într-adevăr să te faci sănătos? Dacă nu, n-am să pot să-ți fiu de folos". Voința de a te face bine trebuie să fie prezentă. Dr. Everett Drash, de la Universitatea Virginia, a operat o profesoară care era bolnavă de tuberculoză, și aceasta a murit cu toate că operația îi reușise și ea, în mod normal, trebuia să se facă bine. Cauza morții n-a putut fi stabilită până când printre hârtiile ei s-a găsit o scrisoare adresată unei prietene în care-i spunea, printre altele, că este convinsă că va muri. Lipsa de credință a ucis în ea dorința de a trăi. 
             Cu aceasta ajungem la pasul al treilea: (3) Să vrei să te faci bine. Întocmai cum există voința de a crede, așa există și voința de a te face bine. În contrast cu profesoara care a murit din lipsă dorinței de a se face bine, există cazul unei mame care a murit de tuberculoză și a lăsat în urmă 6 copii mici. Sora ei și-a asumat grija copiilor și după o vreme și ea s-a îmbolnăvit de aceeași boală. Și ea era sortită morții, căci era în vremea când nu se descoperise niciun tratament împotriva tuberculozei. Numai că femeia aceasta vroia să trăiască numai ca să poată crește copiii. Aceasta era sarcina vieții ei și voia să o ducă la bun sfârșit. În fiecare dimineață chema pe unul dintre copii, îl punea să se așeze în fața ei și apoi își spunea: "Trebuie să trăiesc ca să-i cresc pe copiii aceștia".Și a trăit și astăzi este una dintre cele mai radioase persoane pe care le cunosc eu. Dacă urmărești să scapi fie de boală,  fie de frică, trebuie să vrei să te faci bine.

0 commenti:

Trimiteți un comentariu