Ieri am văzut cum o cameră întunecoasă, umplută de agonie fizică a adus lumină la sute de oameni de peste mări. Acesta este sensul lui ”totul este <poți> pentru aceia care cred”. Și totul a fost atât de uman și atât de divin. Dr. W. V. Kelly, vorbind la înmormântarea acestei surori, a folosit expresia ”miracolul minții ei sănătoase”. A fost o minte sănătoasă deoarece a fost o minte disciplinată: ea a fost în acord cu ceva posibil, și totuși cât de extrem de imposibil. Credința ei avea picioarele pe pământ; dar uneori umbla atât de repede încât picioarele păreau că nu mai umblă pe pământ. Nu este de mirare că Dr. Kelly și-a dedicat cartea sa ”Cuiva care prin ani de suferință trece cu fața iluminată”. Un trup olog, o minte sănătoasă, o față iluminată, o casă pentru ologi – de ce? În toate acestea, și prin toate acestea, a lucrat Dumnezeu în timp ce ea lucra.
Cineva a exprimat lucrul acesta astfel: ”Este bine să lucrezi, este și mai bine ca munca ta să te facă să-L lași pe Dumnezeu să lucreze.” Atunci munca mea va fi – să-L las pe El să lucreze! Aceasta a vrut Isus să spună atunci când, răspunzând la întrebarea ”ce să facem ca să săvârșim lucrările lui Dumnezeu?”, a răspuns: ”Lucrarea pe care o cere Dumnezeu este aceasta: să credeți” (Ioan 6:39). Când cred, atunci, în realitate, eu lucrez; căci devin un canal al infinitului.
Într-o zi, în Washington, când un mic grup de frați adunați laolaltă în rugăciune, așteptând ca Dumnezeu să ne arate ce pași să mai intreprindem pentru a aduce pacea între America și Japonia, le-am spus că aveam o sarcină foarte dificilă în ziua aceea – trebuia să mă întâlnesc cu cineva pe care nu-mi plăcea să-l văd și pe care trebuia să-l văd. Un frate a citat cuvintele înscrise pe o placă funerară: ”Ea a făcut ce n-a putut.” Am plecat cu aceste cuvinte răsunându-mi în inimă. Îmi spuneam întruna: ”Voi face ceea ce nu pot.” Și am făcut. Când suntem cu totul predați lui Dumnezeu, noi putem face ceea ce nu putem – ne descoperim că ne suntem nouă înșine o minune. ”Poemele mele îmi sunt cele mai dragi – spune Emerson – deoarece nu le-am scris eu.” El simțea că se predase unei puteri care a scris pentru el... astfel, își era lui însuși o surpriză.
1 commenti:
Evrei 11:8-12
"8.Prin credinta Avraam, cand a fost chemat sa plece intr-un loc pe care avea sa-l ia ca mostenire, a ascultat si a plecat fara sa stie unde se duce.
9. Prin credinta a venit si s-a asezat el in tara fagaduintei, ca intr-o tara care nu era a lui, si a locuit in corturi, ca si Isaac si Iacov, care erau impreuna-mostenitori cu el ai aceleiasi fagaduinte.
10. Caci el astepta cetatea care are temelii tari, al carei mester si ziditor este Dumnezeu.
11. Prin credinta si Sara, cu toata varsta ei trecuta, a primit putere sa zamisleasca, fiindca a crezut in credinciosia Celui ce-i fagaduise.
12. De aceea, dintr-un singur om, si inca un om aproape mort, s-a nascut o samanta in mare numar, ca stelele cerului, ca nisipul de pe malul marii, care nu se poate numara. "
Trimiteți un comentariu