Omul pe care l-a văzut Isus

            Privește-te nu în ceea ce ești prin tine însuți, ci în ceea ce ești și poți să fii în Dumnezeu. În Matei, vameșul, erau trei persoane: (1) vameșul pe care îl vedeau colegii săi; (2) Matei pe care îl vedea Matei; (3) Matei pe care îl vedea Isus. Fiecare credea că îl vede pe adevăratul Matei, dar numai Isus l-a văzut pe adevăratul Matei, acela care a devenit mai târziu un evanghelist – Matei al posibilităților infinite. Există trei oameni în tine: unul pe care îl văd colegii tăi, unul pe care îl vezi tu însuți – tu cel prezent; și unul pe care îl vede Isus – tu cel viitor.

            Totul depinde de aceasta: asupra cărui ”tu” te concentrezi mai mult. Dacă ești preocupat cu precădere de acel ”tu” pe care îl văd cei din jurul tău, ești robul a ceea ce cred ei despre tine; înainte de a face orice, te uiți în jurul tău ca să vezi cum îți vor judeca ei acțiunea – tu, de fapt, nu vei acționa, vei reacționa. Nu mai ești o voce, ci un ecou – nu o persoană, ci un lucru. Dacă te concentrezo asupra lui ”tu” pe care îl cunoști tu însuți, rezultatul este descurajarea. Căci cine        n-ascunde măcar un schelet în tainița lui – un lucru din viața lui care îl face să-i ardă obrajii de rușine și de umilință? Dacă ești concentrat asupra acestui ”tu”, ești prizonier în celulele inhibițiilor, adică în ceea ce ai fost și ești. Dar mai există și acest ”tu” pe care îl vede Isus, și ce fel de ”tu” este acesta! Este un ”tu” predat lui Dumnezeu, un ”tu” eliberat din ce a fost și de ce a făcut și reînsuflețit de energia și de viziunea divină, un ”tu” care face lucruri dincolo de capacitatea ta, lucruri care te uimesc și pe tine și pe alții – un ”tu” cu șira spinării îndreptată, progresiv și productiv. Acesta este adevăratul ”tu”. Concentrează-te asupra acestui ”tu”, care-i aparține lui Hristos și vei deveni acest ”tu”.

            Isus nu se uită niciodată la ce a fost cineva sau la ce este cineva, ci la ce poate să devină. Și așa și trebuie. Artistul nu se uită la ce a fost piatra sau la ce este, ci la ce urmează să scoată el din ea – un chip uman superb. Un grup de credincioși minunați au ca motto aceste cuvinte: ”Aventura mea este Dumnezeu.” Foarte bine, și tu poți spune în șoaptă: ”Aventura mea este Dumnezeu și felul de om care urmează să fiu în Dumnezeu.”