Acum vedem că cele trei impulsuri elementare din noi - eul, sexul și instinctul de turmă - trebuie disciplinate sau că ele trebuie disciplinate și adaptate la un singur lucru - la Împărăția lui Dumnezeu. Alminteri, viața va fi ca un măturoi de nuiele, în loc să fie ca un copac. Un măturoi de nuiele nu are un principiu organizator central, și din această cauză el este o masă în descompunere, destinată doar prafului. Un copac are un principiu organizator și ramurile lui sunt înfipte în acel principiu. Din această cauză, copacul este un organism în creștere, îndreptat spre ceruri.
Eul, deci, trebuie să ajungă să-și cunoască Stăpânul. Eul, ca un slujitor al Împărăției lui Dumnezeu, este ritmic și armonios și adecvat; eul, ca slujitor al lui însuși este blocant și inarmonic și incompetent - este sclavul său propriu. O femeie care este totalmente egocentrică, o ființă care, drept consecință, a avut o prăbușire nervoasă și care este într-o stare total mizerabilă, îmi spunea recent: "Am pierdut toată după amiaza mergând din cameră în cameră ca să-mi aleg una potrivită pentru mine, și acum, după ce mi-am ales-o, nu-mi place." Eul ei nu era la locul său ci era pe tron, și de aceea împărăția personalității ei era în dezordine.
Dr. Fritz Kunkel zice: "Viața nu-i permite egocentrismului să-și instaureze propria sa ordine pe care viața o consideră drept dezordine, în locul ritmului natural. Iată de ce fiecare capacitate naturală de împlinire, indiferent cât de îndemânatic este stimulată, va fi mai devreme sau mai târziu blocată în creșterea ei de către egocentrism. Numai individul orientat în afară este neîmpiedicat în împlinirea sa, deoarece el nu vine în conflict cu cerințele vieții." (Let's Be Normal!, pag. 97-98).
Eul, deci trebuie discplinat, adică trebuie învățat să moară. El trebuie să moară ca primul, pentru a trăi apoi ca al doilea. Iată de ce, în centrul Împărăției există o cruce. Tu trebuie să treci spiritualicește prin ceea ce a trecut Isus în mod fizic - tu trebuie să mori și să fii înmormântat, pentru a experimenta o înviere la libertate și la plinătatea vieții.
1 commenti:
Romani 15:1-2
Noi, care suntem tari, suntem datori să răbdăm slăbiciunile celor slabi şi să nu ne plăcem nouă înşine.
Fiecare din noi să placă aproapelui, în ce este bine, în vederea zidirii altora.
Romani 1:24
De aceea, Dumnezeu i-a lăsat pradă necurăţiei, să urmeze poftele inimilor lor; aşa că îşi necinstesc singuri trupurile;
2 Corinteni 5:15
Şi El a murit pentru toţi, pentru ca cei ce trăiesc să nu mai trăiască pentru ei înşişi, ci pentru Cel ce a murit şi a înviat pentru ei.
Filipeni 2:4
Fiecare din voi să se uite nu la foloasele lui, ci şi la foloasele altora.
Trimiteți un comentariu