Nesinceritățile – ți s-au înroșit urechile?

            Aceste nesincerități se furișează și se strecoară în viața noastră creștină. Am văzut recent un splendid mozaic reprezentând ”Cina cea de Taină”, cu momentul în care Isus le spune ucenicilor că unul dintre ei Îl va vinde. Și toți se întreabă: ”Doamne, nu cumva sunt eu?” Pe mozaic, toate urechile ucenicilor sunt roșii, ale lui Iuda sunt și mai roșii! Când Isus ridică problema trădării, noi toți arătăm spre Iuda cu indignare. Indignarea noastră vrea să acopere propriile noastre trădări.

            Dacă vrei să descoperi punctele slabe ale cuiva, observă care sunt greșelile altora pe care le sesizează el cel mai rapid. Suntem în stare să ne apărăm defectele și inconsecvențele prin faltul că ne fragmentăm viața, și astfel religia noastră funcționează într-o parte, dar nu se aplică și în celelalte aspecte. Muncitorii dintr-o fabrică de țesături au făcut grevă pentru a li se amenaja o cameră de baie în care să se spele de praf și murdărie înainte de a pleca acasă. Când i s-a expus proprietarului problema, el a replicat: ”N-au nevoie de baie, ci de o trezire spirituală.” Omul a spus-o din fariseism, dar trezirea a avut loc!

            Secretarul unei organizații creștine de tineret a intervenit pe lângă proprietarul unei fabrici să mărească salariul fetelor angajate în fabrica sa, astfel încât ele să fie în stare să plătească chiria foarte mică ce li se cerea la căminul organizației. ”Nu – a răspuns proprietarul – nu le voi mări salariile, dar voi mări donațiile către organizația voastră.” El era gata să fie filantrop, dar nu să fie drept! Era gata să-și manifeste religiozitatea prin filantropie, dar nu prin dreptate socială.

            Un proverb indian zice: ”Te voi iubi ca pe copilul meu cu condiția să nu-mi ceri să-ți dau hrană și îmbrăcăminte.” Un alt proverb indian vorbește despre ”Kathi ke dant”, dinții elefantului – un rând pentru a fi arătat în lume, fildeșii, și un altul pentru mestecat: motivul ascuns pe care nu-l aratăm altora. Motto-ul lui Cortez, aventurierul spaniol a fost: ”Pentru Dumnezeu și pentru aur.” În motto, pe primul loc stă Dumnezeu, dar în dragostea lui Cortez pe primul loc stă aurul. Lucrul important și decisiv nu este cel din acțiunile noastre, ci cel ce este în afecțiunile noastre.